Amenajările Peisagistice
Autor: Peisagist Gabriela Chiorcea
Încă din vremuri imemoriale Plantele
Medicinale au avut o însemnătate foarte mare în viața oamenilor, stând la baza
medicinii tradiționale și vindecând o serie de maladii. Aceste plante sunt
utilizate, în zilele noastre, în tratamente naturiste, sub formă de tincturi, tablete
(pulberi), ceaiuri, infuzii, decocturi, unguiente, dar și în amenajările
peisagere, deoarece o parte dintre aceste plante medicinale sunt și
ornamentale, având un aspect plăcut.
Exemple
de Plante Medicinale, care au aspect decorativ:
Levănțica
(Lavandula angustifolia) – Este o plantă perenă hemicriptofită, care
decorează prin florile mici, grupate în inflorescențe, parfumate, de culoare
mov – albăstrui, dar și prin aspectul tufei, care este deasă și ramificată, cu
frunze mici și înguste, verzi – argintii, planta având înălțimi coprinse între
40cm – 50cm.
Proprietățile terapeutice ale Lavandulei
sunt antiseptice, diuretice, calmante, fiind întrebuințate, pentru tratamente,
doar florile acesteia.
Levănțica este o plantă rustică, care
poate fi utilizată, în amenajările peisagistice, în grupuri, în combinație cu
alte plante floricole, sau arbuști de talie mică, dar și în trepte de vegetație.
Levănțica
(Lavandula angustifolia)
Gălbenelele
(Calendula officinalis) – Aceasta este o plantă anuală, care decorează prin
florile portocalii sau galbene, cu înflorire îndelungată, având tulpini ușor
ramificate. Planta are înălțimi între 30cm – 40cm.
În tratamente sunt folosite florile, ca
preparate sub formă de unguient (pentru calmarea durerii și vindecarea rănilor,
arsurilor, etc.), sau ceai (pentru tratarea crampelor, a bolilor
gastrointestinale, ulcerelor stomacale, etc.).
Gălbenelele pot fi utilizate în
amenajarea: Petelor florale, a Platbandelor, Bordurilor mixte, sau Rondurilor,
în asociere cu alte plante floricole.
Gălbenelele
(Calendula officinalis)
Albăstrelele
(Centaurea cyanus) – Sunt plante anuale, care decorează prin florile de
culoare albastră (există cultivare care au flori roz sau albe), tulpina puțin
ramificată și frunze lanceolate, planta având înălțimea de circa 50cm.
Floarea de Albăstrea este utilizată în
tratarea răcelilor, iritației oculare, indigestiilor, infecțiilor intestinale (ceai),
tăieturilor (flori proaspăt culese, aplicate direct pe rană), bolilor de
rinichi (infuzie), etc.
Albăstrelele fiind plante cu aspect
rustic, pot fi folosite, în amenajările peisagere, în grupuri, prin asociere cu
alte plante floricole sau subarbuști, dând o pată de culoare ansamblului
vegetal.
Albăstrelele
(Centaurea cyanus)
Degetarul
(Digitalis purpurea) - Aceasta este o plantă bienală, care decorează prin
florile mari, campanulate (sub formă de clopot), de culoare siclam sau roz, așezate
doar pe o parte a tijei, iar tulpina, neramificată, ajunge la 60cm – 70cm
înălțime, având mai multe frunze la baza plantei, sub formă de rozetă, seva
plantei este toxică.
Calitatea terapeutică a frunzelor acestei
plante este aceea de tonic al miocardului, crește oxigenarea țesuturilor, sau
ameliorează circulația sangvină. Se mai recomandă în afecțiuni ale aparatului
urinar, sau contra depresiei nervoase, a tulburărilor de somn și a
pneumoniilor, etc.
Datorită aspectului plantei, Degetarul
se poate utiliza în amenajări ca și accent într-o pată florală, sau în fundalul
unui grup de plante floricole, dar și în conbinație cu arbuști de talie mică.
Degetarul
(Digitalis purpurea)
Ricinul
(Ricinus communis) – Este o plantă anuală, de dimensiuni mari, poate ajunge
la 3m – 4m înălțime. Decorează, mai ales, prin aspectul frunzelor palmat –
sectate, care pot ajunge și la 30cm diametru și au culori, care variază, de la
verde la grena. Tulpina are culoarea roșie și este ramificată de la bază. Semințele
plantei sunt îmbrăcate într-o capsulă cu țepi moi, cu aspect decorativ, de
culoare roșie.
Din semințele de Ricin se extrage un
ulei, care este folosit intern sau extern, în tratarea constipației (intern,
prin înghițire), fertilitate, afecțiuni ginecologice, noduli, chisturi,
reumatism, varice, cosmetic, etc.
Ricinul poate fi utilizat, în amenajări,
în grupuri de 3 – 5 plante, sau solitar, ca accent, fiind o plantă de mari
dimensiuni. Acestă plantă medicinală poate fi întrebuințată în conbinație cu
alte plante floricole de talie mare, dar și cu arbuști de talie medie, sau
mare.
Ricinul
(Ricinus
communis)
Arnica
(Arnica montana) – Aceasta este o
plantă perenă, care provine din zona montană, preferând solurile umede, dar și
soarele. Arnica decorează prin florile cu petale mari, de culoare galbenă. Tulpina
este neramificată, cu frunze mari, ajungând la 60cm – 80cm înălțime.
Pentru tratamentele naturiste sunt
folosite florile Arnicăi, mai rar frunzele, tulpina și rădăcina. Din flori se
fac ceaiuri și tincturi, care ajută la tratarea laringitelor, răgușelilor, arsurilor,
la cicatrizarea rănilor, a unflăturilor, având proprietăși antiseptice.
În amenajările peisagere, Arnica poate
fi utilizată, în grupuri, împreună cu alte plante floricole de talie mare, sau
în trepte de vegetație, înviorănd admosfera prin culoarea florilor, dar și prin
mărimea acestora.
Arnica
(Arnica montana)
Echinaceea (Echinaceea
purpurea) – Este o plantă perenă, robustă, care a făcut parte din flora spontană,
până când i-au fost descoperite calitățile terapeutice, fiind ulterior
cultivată, ca plantă medicinală, dar și ornamentală. Planta decorează prin
florile care au dimensiuni mari, cu petale de culori, între, roz - siclam,
având o înflorire îndelungată, din lunile iunie până în noiembrie. Aceasta este
o floare de talie mare, 70cm – 100cm, cu frunze mari, care acoperă
baza plantei.
Echinaceea este folosită în
tratamente, sub formă de ceai, tinctură, pulbere, sau unguent. Poate fi
utilizată în caz de infecții respiratorii, gripe, pentru creșterea imunității
organismului, revitalizare, etc.
Această plantă poate fi utilizată, în
amenajările peisagistice, în grupuri, în combinație cu alte plante de aceeași
talie, sau ca pată de culoare. Având talie mare, Echinaceea poate fi utilizată
și ca fundal floricol.
Echinaceea
(Echinaceea purpurea)
Aceste plante medicinale reprezintă
„podoaba” sănătoasă a casei, putând fi utilizate, cu succes, în amenajările
peisagistice de orice fel, fiind și decorative totodată. În grădinile private
pot juca un dublu rol, cel de plantă ornamentală și cel de plantă medicinală,
făcând din grădina ta o farmacie vie, la îndemână, amenajată cu gust, tratând
trupul și sufletul deopotrivă.
Sursa
imaginilor:
Hristos
a înviat !
Autor: Peisagist Gabriela Chiorcea
Învierea Domnului nostru Iisus Hristos
este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii orodoxe, aflându-se, de
aceea, în centrul credinței noastre creștine. Apostolul Pavel spunea: "Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa
voastră", (I Corinteni 15, 17 - orthodoxwiki, 2012).
Prin răstignirea, moartea şi, mai apoi,
Învierea Sa, Mântuitorul a luat păcatele noastre asupra Lui, scoțându-ne din
iad și dăruindu-ne nouă, oamenilor, mântuirea. Învierea reprezintă lucrarea de
răscumpărare a omului, dar și de ridicarea acestuia
din îndepărtarea sa de Dumnezeu. De aceea, ea nu
trebuie separată nici de răstignirea şi moartea Mântuitorului pe cruce,
pentru ca lucrarea de răscumpărare, pe care a făcut-o Dumnezeu, prin Fiul Său
întrupat, să fie unitară (orthodoxwiki, 2012).
Paștele este sărbătorit, an de an, în
lunile aprilie sau mai. În aceste luni, natura ”explodează”, înmugurind,
înflorind și înfrunzind o mare parte din vegetația existentă în jurul nostru.
Un contact important între creștini și
plantele care înfloresc în lunile de primăvară, se petrece în ziua de Florii (Duminica
de dinaintea Paștelui), atunci când Iisus intră în Ierusalim călare pe o asină,
pentru a fi judecat, răstignit, omorât, ca,
mai apoi, să Învie, în ziua Paștilor. În această zi de Florii ramuri de Salix
alba ’Tristis’
(Salcie) sunt aduse în biserică, pentru a fi sfințite și împărțite
credincioșilor, iar Narcisus pseudonarcisus (Narcise), sau Hyacinthus
orientalis (Zambile), sunt aduse de credincioşi pentru a împodobi icoanele.
Salcie Narcise Zambile
În
zilele Paștelui, natura se bucură împreună cu noi, de Învierea Domnului, înflorind
o serie de plante, cu ajutorul cărora creștinii împodobesc Casa Domnului, şi
mesele de Paște, în propriile case. Între plantele care impodobesc zilele de
Paşti, la români, cele mai cunoscute
sunt: Syringa vulgaris (Liliacul), Forsythia intermedia (Ploaia de aur), sau
Paeonia lactiflora (Bujorul), dar și o serie întreagă de pomi fructiferi.
Liliac Forsythia
Bujor
Putem spune că plantele, dendrologice
sau floricole, participă, în fiecare an, alături de noi toți la marea
sărbătoare a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, aducând un plus de
culoare, parfum şi prospeţime la împodobirea și înmiresmarea incintelor
bisericilor, a locuințelor noastre și a meselor de Paște.
Sursa
imaginilor:
http://www.crestinortodox.ro/evenimente/sfintirea-paraclisului-manastirii-sf-gheorghe/paraclisul-manastirii-sfantul-gheorghe-invierea-domnului-9419.html
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Salix_alba_%27Tristis%27_02_by_Line1.jpg
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Narcissus_pseudonarcissus_(daffodills)_-_1.jpg
http://www.missouriplants.com/Bluealt/Hyacinthus_orientalis_page.html
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Lilac_Flower%26Leaves%2C_SC%2C_Vic%2C_13.10.2007.jpg
http://www.flowerpicturegallery.com/v/Forsythia-flowers-pictures-gallery/Bright+small+yellow+flowers+of+Forsythia.PNG.html
http://sweetandbitter.ro/despre-ceai/bujor/
Grădini
verticale
Autor: Gabriela Chiorcea, peisagist
În
ultimii ani, nevoia de „verde” în cadrul urban a început să fie din ce în ce
mai acută, deoarece spațiul necesar pentru vegetația din orașe sau grădini a
fost constant diminuat pentru a face loc construcțiilor de toate tipurile.
Inspirându-se
din natură, acolo unde există plante care trăiesc prinse de pereții stâncoși,
sau în scorburile arborilor, dar și din nevoia de a câștiga cât mai mult
spațiu, oamenii au început să îmbrace pereții edificiilor sau chiar stâlpii cu
ajutorul plantelor. Astfel au apărut grădinile
verticale, denumite și ziduri vegetale.
Acest
tip de amenajare reprezintă o abordare peisagistică destul de căutată în
ultimii ani, pentru „îmbrăcarea” totală sau parțială a zidurilor interioare,
sau exterioare ale clădirilor de birouri, sau ale instituțiilor publice (spații
de învățământ, spitale, etc.). Aceste grădini
verticale au început să apară și în spații de alimentație publică, sau
cazare, cum ar fi: restaurante, baruri, zonele de recepție ale hotelurilor, dar
și în casele particulare. Sistemul acesta, utilizat cu precădere în vestul
Europei, este abia la începuturi în România.
Perete vegetal, pe zidul exterior al clădirii. Grădină verticală într-o clădire
de birouri.
Grădină verticală într-un restaurant. Perete vegetal într-o casă particulară.
Tipul
de plante utilizate pentru realizarea unor grădini verticale în interiorul clădirilor
este reprezentat de varietăți de: Ferigă, Hosta, Spathiphyllum, Hedera,
Peperomia, Calathea, Begonia, Palmieri, etc.
Aceste plante de interior decorează mai ales prin frunzele divers
colorate și mai puțin prin flori.
Nu
sunt deloc pretențioase la lumină, mulțumindu-se cu mai puțină, astfel încât,
acest tip de amenajare poate fi realizată și în spații unde ferestrele si
lumina naturală lipsesc. E vorba, în
special, de zona holurilor unde se utilizează, în general, doar iluminatul
artificial cu ajutorul spoturilor.
Ferigă Hosta
Peperomia Calathea
Varianta economică și ușor de realizat, a unui grădini verticale este cea care presupune
utilizarea unor “buzunare impermeabile” în care se vor așeza plantele. Aceste
buzunare, de diverse dimensiuni, vor fi prinse de perete, unele lângă altele,
în numărul și forma dorită pentru a îmbrăca total, sau parțial, peretele.
Tipuri de buzunare pentru plante.
Oriunde sunt amplasate aceste ziduri vegetale, fie că vorbim de spațiul public,
fie de cel privat, se creează o atmosferă veselă și colorată, care da totodată
un aer exotic încăperii, îmbunătățind și împrospătând oxigenul din spațiul respectiv.
Acolo
unde fluxul de oameni este mare, cum este cazul instituțiilor de învățământ,
spitalelor, spațiilor de birouri etc., acest tip de grădină este benefic și deci
mai mult decât necesar pentru a asigura o ambianță sănătoasă și plăcută, în același
timp.
Prin
amenajarea unor astfel de gradini
verticale, am avea privilegiul de a ne bucura de verdele natural al
plantelor pe tot parcursul anului și am ajunge de asemenea în situația de a
adapta binecunoscuta butadă: „Să vină muntele la Mohamed !”, printr-o alta care
ar putea spune: “Sa vina grădina în casă!”,
fără a fi nevoie să ne ducem noi afară, la ea.
Sursa imaginilor:
http://assets.inhabitat.com/wp-content/blogs.dir/1/files/leblancmurvegetal1.jpg
http://www.defuturedesign.com/wp-content/uploads/2012/05/Relaxing-Spas-Yoga-Studios.jpg
http://www.gradiniverticale.ro/restaurant/Oferta_Restaurant.html
http://www.doug-greens-perennials.com/images/hostacare.jpg
http://www.peperomia.net/photos/c_caperata_Schumi_4.jpg
http://oglesbytc.com/catalog/images/detailed/0/Calathea_Medallion.jpg
Acoperișurile verzi, o nouă abordare în
amenajările peisagistice
Autor:
Odată cu dezvoltarea și extinderea orașelor lumii, mare parte din spațiile verzi, ale acestora, fie au dispărut, fie s-au micșorat de o manieră îngrijorătoare.
Statisticile privitoare la dispariţia spaţiilor verzi din spaţiile oraşelor noastre au creeat, pe bună dreptate, o stare de ingrijorare crescândă la nivelul factorilor decidenţi din spaţiul european şi nu numai. Se discută intens despre pierderea de spațiu verde, atât în interiorul, cât și în exteriorul zonelor urbane, pierdere care reprezintă o amenințare directă la adresa biodiversității, dar și a calității vieții locuitorilor orașelor. Concluzia firească a fost aceea că, la nivelul oricărui oraș, importanţa sistemului verde este esenţială şi de ea depinde însăşi viabilitatea spațiului urban.
Aşa se face că, de la începutul anilor 1990, politicile europene privind dezvoltarea urbană durabilă și-au concentrat tot mai mult atenția asupra importanței spațiului verde și a sistemelor verzi din cadrul orașelor. S-a stabilit totodată necesitatea respectării celor patru dimensiuni fundamentale pentru funcționarea și dezvoltarea spațiului verde urban, dimensiuni care sunt de natură spațială, ecologică, culturală și socială.
Structura sistemului verde a oraşelor diferă, în mod firesc, ca forme şi tipare, în funcție de vechimea orașului, de modul de extindere și dezvoltare a acestuia, de tipul de cultură urbană specifică respectivului oraș, dar și de așezarea lui geografică.
Pentru a atenua urbanizarea excesivă a orașelor și inspirându-se din Grădinile Antichității, sau cele ale Renașterii, autoritățile locale din multe zone urbane ale lumii, s-au îndreptat în ultimii zeci de ani, spre amenajările peisagere care „urcă” pe acoperișurile imobilelor, aducând natura la înalțime cu scopul vădit de a oferi o gură de oxigen în plus locuitorilor orașelor.
Unul dintre primii pași în realizarea unei amenajări peisagere pe acoperișul, sau terasa unei clădiri, este acela de a consulta un inginer structurist, care, în urma unui studiu de caz, va stabili, în cunoştinţă de cauză, care este greutatea maximă de încărcare a planșeului pe întreaga lui suprafață şi, în funcție de avizul acestuia, se va putea face şi propunerea de amenajare care să fie viabilă și de durată.
În funcție de mărimea sau forma acoperișului, dar și în funcție de structura clădirii, care va găzdui amenajarea, există mai multe variante de abordare în cadrul amenajării peisagistice a unui acoperiș, sau a unei terase.
O primă variantă, este aceea în care vegetația propusă va fi plantată în containere, jardiniere sau ghivece. Acest tip de amplasare a vegetației este utilizat pentru acoperișurile, sau terasele de mici dimensiuni, unde abordarea este destul de limitată, sau unde structura imobilului nu suportă o greutate prea mare.
Acoperișuri verzi, amenajate în Londra, Anglia.
Cea de-a doua formă de amenajare este cea în care vegetația este plantată direct într-un substrat de pământ, având dedesubt o serie de straturi din materiale pentru drenaj, care au menirea de a proteja acoperișul clădirii, dar și dezvoltarea optimă a plantelor. Acest mod de amenajare este folosit pentru suprafețe mari, unde se poate instala un pat de pământ și un sistem de drenare corespunzător, dar și unde structura clădirii permite încărcarea mai mare a acoperișului.
Acoperișul Primăriei din
Chicago, America.
O ultimă variantă, dar nu cea din urmă, în amenajarea unui acoperiș, este amenajarea mixtă, în care se îmbină zonele cu vegetație plantată, direct într-un strat de pământ, cu cea în containere, jardiniere, sau ghivece. Acest tip de abordare este utilizat pentru acoperișuri sau terase de dimensiuni mari și medii care permit amenajarea ambelor variante menționate mai sus.
Acoperiș amenajat în Singapore.
Aceste tipuri de amenajări peisagistice prezintă avantaje multiple, între care putem enumera pe acelea de a avea un spațiu verde aproape de casă sau servici, de a îmbunătăți și extinde zonele verzi dintr-un oraș și, nu în ultimul rând, pe acela de a scădea temperatura din clădire cu aproximativ 25% în perioada caldă și de a crește, cu tot atâtea procente, temperatura, în perioada rece a anului, în funcție de suprafața care este acoperită cu vegetație. După cum se vede, prin această metodă, se pot obţine economii importante în ceea ce priveşte consumul energetic, care, în acest fel, ar scădea pe tot parcursul anului, contribuind, în acelaşi timp, la sporirea rolului ecologic și diminuând efectul de seră din zona urbană.
Straturile necesare pentru plantarea unei vegetații de mici dimensiuni.
În țara noastră există un foarte mare potențial în amenajările peisagistice de acest tip, deoarece toate zonele urbane au multe, sau foarte multe, locuințe colective (blocuri) cu acoperișuri tip terase plane, unde se pot amenaja spații verzi generoase.
În funcție de suprafețele acoperișurilor, se pot realiza zone de joacă pentru copii, zone pentru jocuri statice care se adresează, în special, pensionarilor, zone pentru tineret, pentru practicarea sckateboard-ului și a rolle-lor, şi, pur şi simplu, zone pentru plimbare şi/sau relaxare. Prin acest tip de amenajare putem „muta” Parcul, sau Grădina publică chiar pe imobilul nostru, îmbinând în mod plăcut verdele naturii cu elementele construite și având un spațiu securizat, în care nu vor avea acces câinii comunitari și persoanele rău intenționate.
Revitalizarea sistemului verde care aparține unui oraș trebuie să aibă o abordare strategică care să țină cont de rolul ecologic, în cadrul spațiilor urbane, de tipurile de spații verzi potențiale (acoperișurile clădirilor existente, sau în execuție), dar și a zonelor verzi existente. Prin „urcarea” spațiilor verzi pe acoperișurile și terasele imobilelor, se va contribui la depoluarea și reglarea temperaturii aerului din vecinătate, la scăderea consumului de energie pe tot parcursul anului, la înbogățirea spațiilor verzi urbane, dar și la realizarea unui spațiu de relaxare și petrecere a timpului liber, în apropierea locuinței beneficiarului.
Bibliografie:
Cartea verde privind coeziunea teritorială – Transformarea diversității teritoriale într-un avantaj, 2008.
(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0616:FIN:RO:PDF)
Sursa imaginilor:
http://www.infobeck.com/articles/2011/5/17/what-are-the-benefits-of-green-roofs.html
http://www.hidroset.ro/terasa-gradina.html
http://viharalu.blogspot.com/2011/11/blog-post_5948.html
http://obviousmag.org/en/archives/2010/08/green_roofs.html
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/de/20080708_Chicago_City_Hall_Green_Roof.JPG
http://www.inspiratiebubbel.nl/tuin/dakterras-inspiratie/
http://greenroofblocks.com/green-roof-blocks/
Arborii
ornamentali
Autor:
Încă
de acum milioane de ani, arborii au avut un rol foarte important în viața și
evoluția pământului iar, ulterior, și în
aceea a oamenilor. Există cercetători care susțin ipoteza, potrivit căreia, la
începuturile evoluției Terrei, arborii, ca şi celelalte vegetale și animale, aveau
dimensiuni gigantice, datorită temperaturii atmosferice globale mai ridicate
decât acum. O fosilă vie a acestor tipuri de arbori este arborele de Sequoia, care
ajunge până la 145m înălțime, având o circumferință a tulpinii de aproape 40m
și care trăiește câteva mii de ani.
Datorită
masei foliare mari, comparativ cu cea a arbuștilor sau a plantelor floricole,
arborii pot ajuta într-o proporție mai mare la oxigenerea și reglarea
temperaturii atmosferice din interiorul, sau exteriorul, zonelor urbane. Şi, odată
cu industrializarea orașelor care a dus la apariția şi multuplicarea
exponenţială a automobilelor, tot arborii sunt aceia care ajută la absorbția, la
nivelul frunzelor, a metalelor grele și a noxelor, emise de către marii
poluatori, „luptându-se” să mențină aerul cât mai respirabil și răcoros.
Pe lângă importanța ecologică a arborilor, aceştia au și o funcţie ornamental-estetică,
funcţie de care s-a ținut cont, încă din antichitate, în amenajările peisagere.
Caracterele
ornamentale ale arborilor sunt:
Talia – Reprezintă înălțimea la care pot ajunge arborii,
stabilindu-se, astfel, trei categorii de creștere:
Talia
I, cu înălțimi cuprinse între 25m – 50m. Exemple de arbori care au astfel
de statură: Abies alba (Brad), Picea abies (Molid), Acer pseudoplatanus
(Arțar), Tilia tomentosa (Tei), Fraxinus excelsior (Frasin), etc.
Picea abies (Molid) Acer pseudoplatanus (Arțar)
Tilia
tomentosa (Tei)
Talia
a II-a, cu înălțimi cuprinse între 15m – 25m. Exemple de arbori care au
astfel de talie: Betula pendula (Mesteacăn), Carpinus betulus (Carpen), Liriodendron
tulipifera (Arborele lalea), Sophora japonica (Salcâm Japonez), Chamaecyparis
nootkatensis (Chiparos), etc.
Carpinus
betulus (Carpen) Sophora japonica
(Salcâm Japonez)
Chamaecyparis
nootkatensis (Chiparos)
Talia
a III-a, cu înălțimi cuprinse între 7m – 15m. Exemple de arbori care au
astfel de statură: Albizzia julibrisim (Arborele de mătase), Catalpa bignonioides
(Catalpa), Cercis siliquastrum (Arborele lui Iuda), Taxus baccata (Tisă), etc.
Albizzia julibrisim (Arborele de mătase) Catalpa bignonioides (Catalpa)
Cercis siliquastrum (Arborele lui Iuda)
Habitusul – Aceasta este forma de creștere a
arborilor, reprezentând coroana acestora. Exemple de siluete: Îngust - Piramidale
(fastigiata, columnaris), Piramidale, Larg - Piramidale, Ovoidale (numai la
foioase), Ovoidal - Sferice, Sferice, Globuloase, Etalate (dezvoltarea coroanei
se face pe orizontală), Pendule și Artificiale (obținute prin tundere).
Coroană piramidală Coroană globuloasă Coroană artificială
Textura – Reprezintă aspectul pe
care îl au frunzele, ramurile și scoarța. Exemple de tipuri de texturi:
Textură
Fină, au arborii cu frunze mici, flori mici și delicate, ramuri subțiri,
coroană rară (transparentă), colorit deschis: Albizzia julibrisim (Arborele de
mătase), Betula pendula (Mesteacăn), Fagus sylvatica 'Asplenifolia' (Fag), etc.
Albizzia julibrisim
(Arborele de mătase) Betula pendula (Mesteacăn)
Fagus sylvatica 'Asplenifolia' (Fag)
Textură Medie sau Mijlocie, găsim la arborii cu frunze mai mari (cele întâlnite la
majoritatea arborilor), flori cu mărimi medii, ramuri mai groase și mai
ramificate, coroană mai deasă, colorit obişnuit: Acer campestre (Arțar), Celtis
australis (Sâmbovina), Cercis siliquastrum (Arborele lui Iuda), Carpinus
betulus (Carpen), etc.
Acer campestre (Arțar) Celtis australis (Sâmbovina)
Carpinus betulus (Carpen)
Textură
Grosieră, au arborii cu frunze mari și divers colorate (argintiu, purpuriu,
verde închis), flori mari și abundente, ramuri groase și dese, coloratură
închisă: Quercus rubra (Stejarul roșu), Ailantus altissima (Falsul Oțetar),
Taxus baccata (Tisa), Catalpa bignonioides (Catalpa), etc.
Quercus rubra (Stejarul roșu) Ailantus
altissima (Falsul Oțetar)
Catalpa
bignonioides (Catalpa)
Longevitatea – Reprezintă durata de
viață a arborilor, aceasta fiind în funcție de specie, sau soi și variază de la
câțiva zeci de ani, la câteva mii de ani. Taxus baccata (Tisa) trăiește în jur
de trei mii de ani, Abies alba (Brad) ajunge și la șapte sute de ani, Quercus
robur (Stejar) trăiește aproximativ cinci sute de ani, pe când Populus nigra ’Italica’ (Plop) este viabil în jur de patrucezi – cincizeci de
ani.
Taxus baccata (Tisa) Quercus robur
(Stejar)
Populus nigra ’Italica’ (Plop)
Florile – O serie de arbori pot decora, pentru o perioadă de timp,
prin abundența, coloritul, sau mărimea florilor, acestea pot crește direct pe
ramură, sau pot înflorii înaintea apariției frunzelor: Cercis siliquastrum
(Arborele lui Iuda), Albizzia julibrisim (Arborele de mătase), Catalpa bignonioides
(Catalpa), Magnolia, Paulownia tomentosa (Arborele prințesei), etc.
Cercis siliquastrum (Arborele lui Iuda) Catalpa bignonioides (Catalpa)
Paulownia tomentosa (Arborele prințesei)
Frunzișul – Sunt arbori care decorează prin culoarea, mărimea, sau
forma frunzișului: Abies concolor (Brad argintiu), Taxus baccata (Tisa), Acer
japonicum ’Rubrum’ (Arțar),
Liriodendron tulipifera (Arborele lalea), Albizzia julibrisim (Arborele de
mătase), etc.
Abies
concolor (Brad argintiu) Acer japonicum
’Rubrum’
(Arțar)
Scoarța – Există arbori care pot decora prin culoarea,
sau aspectul scoarței: Platanus hispanica (Platan), Betula pendula (Mesteacăn), Betula albo-sinensis (Mesteacăn roșu), Populus alba (Plop alb), Fraxinus
excelsior (Frasin), etc.
Platanus hispanica (Platan) Betula
pendula (Mesteacăn)
Putem
observa că arborii sunt o prezență benefică și plăcută în viața noastră, atât
prin habitus, forma sau culoarea frunzișului, a florilor, sau a scoarței, cât
și prin umbra pe care o fac, datorită coroanelor bogate ale acestora.
Într-un
climat urban, arborii au puterea de a scădea temperatura ambientală cu câteva
grade Celsius, realizând o atmosferă plăcută în preajma lor. Nu în ultimul
rând, aceste plante sunt foarte importante, mai ales în zonele urbane, pentru
absorbția din aer, a metalelor grele și a noxelor degajate de către autoturisme,
CET-uri, industrie, etc.
Arborii au un triplu rol în cadrul amenajărilor peisagere, acela de a
decora, de a umbri și de a curăța, pe cât posibil, aerul din zonă. De aceea, nici
o amenajare, cât de mică, nu poate fi lipsită de prezența arborilor, aceștia
reprezentând unul dintre elementele esențiale ale ansamblului peisager.
Sursa imaginilor:
Modul de utilizare, în
amenajările peisagere, a Plantelor Floricole
Autor:
Plantele floricole sunt vegetale care
decoreză prin flori, în general, și, uneori, prin frunze amenajările peisagere
cele mai diverse. Ele pot fi anuale, bienale sau perene. Când sunt utilizate în
amenajările peisagere, ele se pot planta, în funcţie de situaţie sau design: solitar,
sau grup, în borduri mixte, platbande, pete florale, ronduri, mozaicuri,
arabescuri, alpinarii sau stâncării, pergole, ziduri, garduri și bazine.
Utilizarea
Solitară
În situaţia utilizării solitare, se
folosesc plantele cele mai robuste care impresionează prin mărimea frunzelor
sau a florilor. Exemple: Hosta, Canna indica, Lupinus, Yucca, etc.
Hosta Canna indica
Lupinus Yucca
Utilizarea
în Grupuri
Prin acest tip de așezare, se asociază 3
– 7 exemplare de plante și se utilizează la marginea unei peluze, sau a unei
borduri mixte.
Utilizarea
în Bordura mixtă
Denumită și Bordură Englezească, Bordura
Mixtă are forme regulate, sau neregulate, cu o lățime de maxim 4m și o lungime
de maxim 50m. Bordura se utilizează pe marginea unui bazin decorativ, a unei
construcții, în fața unei clădiri, sau a unui zid.
Bordură
mixtă
Utilizarea
în Petele florale
Acestea au o formă neregulată în care se
folosesc, pe margine, specii floricole de talie mică (35cm – 40cm), iar în
mijloc se așează plante de talie mai mare, dar de o singură specie, de obicei.
Pete
florale
Utilizarea
în Platbande
Forma acesteia este dreptunghiulară, cu
lățimi cuprinse între 0,50 m – 1,00 m și cu o lungime variând, de la câțiva
metri, până la maxim 50 m. Platbandele sunt amenajate de-a lungul unei alei, sau
în fața unei clădiri. Se poate folosi o singură specie, de talie mică sau
medie, 2 specii, sau mai multe specii, care se plantează în interiorul
acesteia, realizându-se modele geometrice, etc.
Platbandă
florală
Utilizarea
în Ronduri
Această amenajare are formă circulară, pe
care se plantează specii floricole de talie mică sau medie, iar în mijlocul
rondului se pot planta specii dendrologice. Acest tip de aranjament se
regăsește, de obicei, în centrul intersecției aleilor sau a străzilor.
Rond
floral
Utilizarea
în Mozaic
Este
denumit și Covor floral şi se amenajează cu plante care decorează, în general,
prin frunze, prin intermediul cărora se realizează amenajări de diverse forme
geometrice. Exemple de plante utilizate cel mai adesea în alcătuirea covoarelor
florale sunt : Cineraria maritime, Iresine herbstii.
Mozaic
sau Covor floral
Utilizarea
în Arabescuri
In cazul particular al arabescurilor, plantele
sunt aranjate pentru a se realiza diverse forme de păsări, flori, obiecte, etc.
și sunt realizate din specii floricole bulboase (Allium), sau de mozaic (Coleus).
Arabescuri
florale
Allium karataviense Coleus blumei
Utilizarea
pentru Pergole, Ziduri, Garduri
Pentru acest tip de amenajări se vor
folosi plante care îmbracă elementele construite. Acestea sunt plante urcătoare,
exemplu: Ipomea tricolor, Cobaea scandens, etc.
Alpinarii
și Stâncării
Utilizarea
pentru Pergole, Ziduri, Garduri
Pentru acest tip de amenajări se vor
folosi plante care îmbracă elementele construite. Acestea sunt plante
urcătoare, exemplu: Ipomea tricolor, Cobaea scandens, etc.
Plante
care îmbracă pergole, ziduri, sau garduri.
Utilizarea
în Bazine sau Iazuri
Plantele care sunt folosite pentru
decorarea suprafețelor de apă sunt cele submerse, care plutesc (flotante), sau
de margini (pentru zone cu apă foarte mică), exemplu de plante: Nymphaea luteum,
Iris germanica.
Nymphaea
luteum Iris germanica
Sursa
imaginilor:
http://www.banana-tree.com/Product/CANNA-indica-Indian-shot-SKU366-344.html
http://www.whiteflowerfarm.com/33446-product.html
http://www.plantsystematics.org/imgs/kcn2/r/Agavaceae_Yucca_filamentosa_6220.html
http://www.gazon.md/?lang=Russian&c=51
http://www.evz.ro/detalii/stiri/culorile-gradinii-810497.html
http://www.neagarden.ro/blog/?cat=6
http://www.trilulilu.ro/imagini-diverse/covor-floral
http://amfostacolo.ro/user-foto.php?uid=287&din=descopera-baden-baden-bei-wien&hid=4805
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?t=3230&sid=ddcd1bac76e66b10b251c3dbff69c422
http://www.pacificbulbsociety.org/pbswiki/index.php/BigBallAlliums
http://www.art.com/products/p360861803-sa-i4009096/david-sieren-variegated-leaf-colors-of-painted-nettle-coleus-blumei.htm
http://www.doropad.ro/magazin-plante-ornamentale/brumarele-taratoare/
http://www.gardenlife.com.ua/alpinarii
http://www.robsplants.com/plants/IpomoTrico
http://www.anniesannuals.com/plt_lst/lists/general/lst.gen.asp?prodid=269
http://canada-gardens.com/2tallbeardediris.html
http://agenda.ro/news/news/31012/nuphar-luteum-sau-nufarul-galben.html
This is some awesome blog.Thanks for sharing.For Best Online shop for palm trees in Pakistan Visit Us.
RăspundețiȘtergere